Compozitul dentar
Compozitul dentar este o rășină sintetică care se folosește în stomatologie ca material restaurativ. Compozitele moderne au multiple avantaje și pot fi întrebuințate și în alte scopuri. Rășinile compozite sau încrustațiile de compozit oferă o bună durabilitate și rezistență împotriva fracturilor atât în cazul restaurărilor de dimensiuni mici dar și mijlocii. Aceste restaurări oferă protecție împotriva uzurii constante exacerbate la nivelul dinților, dar și împotriva forțelor de masticație prezente. Restaurările de tip compozit pot înlocui distrucții majore ale dinților, atât în zonele laterale, cât și frontale.
Deoarece compozitele dentare se atașează practic de dinte prin “lipire” , cantitatea de țesuturi dentare sănătoase care vor trebui îndepărtate în timpul pregătirii dintelui pentru o obturație, va scădea semnificativ.
Sunt o opțiune viabilă pentru pacienții care vor să opteze pentru un aspect mai natural al dinților, în defavoarea alegerii amalgamului pentru zonele laterale.
Restaurările compozite nu vor rezista atât de mult în timp față de un alt tip de restaurări dentare precum ar fi coroanele de ceramică / zirconiu sau fațetele de ceramică, deoarece spre deosebire de ceramică sau zirconiu, compozitele își schimbă proprietățile și culoarea în timp. Acestea se pot contracta și dilata în funcție de alimentele prea fierbinți sau prea reci pe care le consumăm à la long, dar cu toate acestea ele ar trebui să ofere protecție si estetică dinților timp de 5-10 ani.
Ținând cont de aceste considerente, pacienții trebuie să ofere o igienă mai bună dinților restaurați și să renunțe la obiceiuri vicioase precum ar fi mestecarea de alimente dure (dulciuri tari, cuburi de gheață) sau substanțe similare care pot provoca fisuri sau fracturi ale dinților sau ale restaurărilor.
Un alt factor care joacă un rol important în durabilitatea restaurărilor de compozit este suprafața lipsă a dintelui pe care o înlocuiește; de reținut este că rășinile compozite nu sunt la fel de rezistente precum smalțul natural și o mușcătură imperfectă îi poate limita viața, în special când sunt implicate parafuncții precum ar fi scrâșnirea dinților (bruxismul) în timpul somnului.
Pentru zonele frontale, compozitele moderne pot fi stratificate din punct de vedere al nuanțelor pentru a obține un aspect cât mai natural al dinților și o estetică ridicată, lucru care necesită un timp mai îndelungat per ședință spre deosebire de realizarea unor obturații din amalgam sau aur în zonele laterale.
Într-o societate focusată pe un zâmbet strălucitor, pacienții tind să opteze pentru restaurări cât mai naturale care să se întrepătrundă cât mai mult cu nuanțele dinților naturali.
Bineînțeles, prevenția este cea mai bună opțiune!
Deoarece o “lipitură” nu oferă aceeași rezistență precum dintele natural, pacienții care prezintă fațetări directe de compozit sau restaurări parțiale de compozit trebuie să țină cont că ar fi de folos să renunțe la anumite obiceiuri precum deschiderea anumitor ambalaje cu dinții, mestecarea capacelor de pix sau ciupirea unghiilor. De asemenea, și alimentele care pătează ar trebui evitate -ceai, cafea, tutun-.
Recomandăm dezvoltarea unei diete fără obiceiuri vicioase, igienă regulată, precum și controale la medicul dentist la fiecare 6 luni.
În cazul pacientei noastre, aceasta a necesitat doar finisarea unor fațetări directe realizate în urma cu 3 ani după purtarea unui aparat ortodontic.
Dr. Mădălina Pintea
medic dentist
specialist endodonție